Articolul 36

Oficiul poate face schimb de informații, din proprie inițiativă sau la cerere, în baza reciprocității, prin canale protejate de comunicare, cu instituții străine care au funcții asemănătoare sau cu alte autorități competente din alte state membre sau state terțe, care au obligația păstrării secretului în condiții similare, dacă asemenea comunicări sunt făcute în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, inclusiv în ceea ce privește recuperarea produselor acestor infracțiuni.

Schimbul de informații prevăzut la alin. (1) se realizează în mod spontan sau la cerere, cu promptitudine, fără deosebire de tipul de infracțiuni generatoare de bunuri supuse spălării banilor și chiar dacă tipul acestora nu a fost identificat la momentul efectuării schimbului de informații.

Informațiile deținute de Oficiu de la o unitate de informații financiare prevăzută la alin. (1) pot fi transmise doar autorităților prevăzute la art. 34 alin. (1)-(3), numai cu autorizația prealabilă a unității de informații financiare care a furnizat informațiile, și pot fi utilizate numai în scopul pentru care au fost solicitate.

Atunci când Oficiul primește un raport de tranzacții suspecte care se referă la un alt stat membru, acesta este redirecționat cu promptitudine către unitatea de informații financiare din statul membru respectiv.

Pentru a răspunde cererilor de informații în timp util, Oficiul exercită toate competențele stabilite de lege referitoare la primirea și analizarea informațiilor.

Atunci când Oficiul primește o solicitare de la o unitate de informații financiare din alt stat membru, având ca obiect obținerea de informații suplimentare de la o entitate obligată stabilită pe teritoriul României și care desfășoară activitate pe teritoriul statului solicitant, aprobarea prealabilă se transferă cu promptitudine.

În cazul în care Oficiul dorește să obțină informații suplimentare de la o entitate care își desfășoară activitatea pe teritoriul României și este stabilită într-un alt stat membru, formulează o cerere în acest sens către unitatea de informații financiare a statului membru în cauză.

Oficiul poate refuza furnizarea acordului de diseminare a informațiilor transmise în baza alin. (1) dacă acesta va fi în afara scopului prevederilor prezentei legi sau ar putea impieta o investigație penală, ar putea prejudicia interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice sau contravine sistemului juridic național sau suveranității, securității, intereselor naționale sau acordurilor internaționale, motivând corespunzător solicitantului refuzul.

Cererea de informații cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin următoarele elemente: faptele relevante, contextul, motivele cererii și modul în care se vor utiliza informațiile furnizate.

Oficiul desemnează cel puțin o persoană de contact, responsabilă pentru primirea solicitărilor de informații din partea unităților de informații financiare din alte state membre.